Istoric - Kleiner Münsterländer

Timp de cateva sute de ani, acesti mici si frumosi caini au fost adevarati companioni pentru vanatorii din Nord-Vestul Germaniei, mai ales in Westfalia.

In 1840 reforma pamantului a schimbat viabilitatea vanatorii din punct de vedere comercial, astfel ca rasa si-a pierdut treptat din popularitate iar disparitia parea inevitabila. Numai la fermele izolate, fermierii au mentinut linia pura pastrand doar o femela pentru reproductie si indepartand restul femelelor din cuiburi.
Dezvoltarea Kleiner Münsterländer a avut loc la jumatatea secolului al XIX-lea. Dupa schimbarea legii vanatorii, odata cu cresterea numarului de vanatori, pasionati de vanatoare si repopularea sistematica cu vanat, a inceput si cresterea raselor germane de caini de aret.

Unele scrieri spun ca in jurul anilor 1870 Wachtelhundul era foarte cunoscut in regiunea Münsterländ. Acestia erau foarte ferm cand aretau, aveau calitati olfactive deosebite si erau capabili sa si aporteze.

In 1906 cunoscutul poet Hermann Löns a publicat un anunt in revista "Unser Wachtelhund" (Cainele nostru de prepelite) in care solicita un raport al exemplarelor existente de Hannover Bracke (Copoi de Hanovra). Insa, in schimb, el si fratii sai, Edmund si Rudolf Löns au descoperit cainii Wachtelhund de le ferme, care faceau si aret, numindu-i "Heidewachtel". Cei 3 frati au purces la incercarea de a fonda o noua rasa, devenind primii pionieri ai rasei.

Edmund Löns impreuna cu Dr. Jungklaus au lucrat neincetat penru a imbunatati rasa si astfel in 1907 au ajuns in contact cu Clemens Heitmann din Steinfurt, gasind in cainii acestuia bazele  programului de crestere. In 1911 Löns a descoperit o alta familie care se ocupa de crestere, asa-numita linie "Dorstener Schlag" care era din zona Velen, Reeken si Coesfeld.

Cele doua linii erau diferite la exterior, dar asta nu era important din punct de vedere genetic, atat timp cat calitatile de lucru superiore erau prezente. Cele doua linii de sange au fost unite in Verein für Kleine Münsterländer Vorstehhunde (Heidewachtel) in 1912, iar rasa a fost oficial recunoscuta sub numele de Kleine Münsterländer.

In jurul anilor 1900 rasa avea multi admiratori. Multi crescatori produceau cuiburi si au fost facut si exporturi. In 1925, o data cu depresiunea economica, rasa a decazut numeric, ajung la cel mai scazut nivel in 1931. Ulterior rasa si-a revenit, insa razboiul a adus multe pagube rasei, pentru ca multi proprietari plecati la razboi nu si-au putut pastra cainii, si-au pierdut sau si-au gasit actele de origine distruse.

Cainii ramasi fara acte au fost inscrisi intr-un registru si puteau fi folositi pentru monta o singura data, si daca cuiburile produse erau considerate pure, puteau fi folositi in continuare pentru reproductie.

Catrinel Pauna - februarie - 2010